Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

CSM a decis joi ca magistratii pot fi chemati in judecata pentru a plati daunele impuse de CEDO statului roman, dar metodele legale fac practic imposibila recuperarea banilor.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a analizat ieri solicitarea adresata in toamna de Ministerul Finantelor de a lamuri modalitatea in care statul poate recupera de la judecatori sau procurori sumele pierdute la CEDO. Este vorba de peste 500 de procese pierdute de Romania, dintre care mai bine de 90 la suta reprezinta restituiri de proprietati.

In ultimii patru ani, Romania a fost condamnata de Curtea de la Strasbourg la plata unor despagubiri care se ridica la valoarea totala de opt milioane de euro. Ministerul Finantelor, dupa ce plateste aceste daune, in termenul fixat de CEDO de 90 de zile, este obligat sa incerce recuperarea prejudiciilor de la judecatorii care au dat sentintele condamnate de CEDO sau impotriva procurorilor, politistilor sau gardienilor care s-au facut vinovati de incalcarea drepturilor omului.

Dezbaterile au avut drept concluzie, care urmeaza sa fie comunicata Ministerului Finantelor, faptul ca, potrivit actualei legislatii, statul poate recupera teoretic sumele pierdute la CEDO (printr-un proces numit „actiune in regres“, pentru „rea-credinta“ sau „grava neglijenta“) doar pe doua cai: daca judecatorul respectiv a fost condamnat definitiv pentru o infractiune legata de sentinta desfiintata de CEDO (trafic de influenta, luare de mita etc.) sau daca a fost sanctionat disciplinar definitiv, tot pentru abateri legate de sentinta in cauza.

Cum traficul de influenta si luarea de mita nu pot fi demonstrate decit cu probe ferme si cum majoritatea sentintelor au cel putin patru ani vechime, ramine a doua metoda, care si ea este practic imposibil de aplicat. Aceasta intrucit legea CSM prevede, la articolul 46, ca „actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la savirsirea abaterii“, deci Consiliul nu poate analiza decit sentinte foarte recente.

Desi CSM nu a luat inca o decizie cu privire la ce institutie judiciara analizeaza procesele pierdute la CEDO, judecatorul Dan Lupascu si procurorul Liviu Dascalescu, membri ai Consiliului, au sugerat ca primul pas trebuie sa-l faca Parchetul General. Acesta va analiza toate deciziile desfiintate de CEDO si unde va descoperi indicii ca judecatorul respectiv a comis o infractiune cind a dat acea sentinta va declansa urmarirea penala, iar unde va constata ca exista doar abateri disciplinare, in sensul ca sentinta a fost data cu rea-credinta sau grava neglijenta, procurorul va sesiza CSM.

Consiliul ar putea lua decizia de a-l sanctiona disciplinar pe respectivul judecator, insa si aceasta masura poate fi atacata in instanta. Abia dupa ce judecatorul ar fi condamnat definitiv sau sanctiunea disciplinara ar fi confirmata de instanta, Ministerul Finantelor l-ar putea da in judecata pentru recuperarea banilor pierduti la CEDO.

Cel mai vehement adversar al declansarii actiunii impotriva judecatorilor a fost Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Acesta a opinat ca mii de judecatori care au participat la luarea deciziilor sanctionate de CEDO se vor trezi cu dosare penale, ceea ce le-ar afecta independenta. „In plus, ne vom trezi cu alte mii de procese la CEDO, intentate de acesti judecatori“, a conchis Popa. El a argumentat ca nu doar judecatorii ar fi vinovati de procesele pierdute la CEDO, ci si Parlamentul, care a adoptat legile proprietatii, sau primariile care au refuzat sa le restituie.

Pe de alta parte, Dan Lupascu si-a exprimat indoiala ca, doar prin simpla lectura a unei sentinte romanesti, procurorii ar putea depista indicii care sa releve eventuale infractiuni comise de judecatorul respectiv atunci cind a luat decizia, astfel ca, practic, declansarea urmaririi penale impotriva acestuia ar fi imposibila.

Lidia Barbulescu, presedintele CSM, a admis, la sfirsitul dezbaterii, ca declansarea actiunii in regres contra magistratilor este fireasca, dar ca aceasta trebuie declansata „indiferent de natura cauzei, civila sau penala“, adica sa nu se limiteze la cazurile care privesc restituirea proprietatilor.

Cotidianul (28-03-2008)

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu