UNBR a dat publicitatii:

1. Extras din OPINIA LEGALĂ a Centrului de Procedură Civilă din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti privind valorificarea drepturilor conferite de deciziile de primire în profesie neurmate de încetarea stării de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege

“Care este situaţia în care decizia de primire în profesie s-a comunicat, beneficiarul acesteia nu a renunţat în termen de 2 luni la starea de incompatibilitate deşi în cuprinsul comunicării deciziei s-a menţionat expres că în ipoteza în care nu se renunţă la starea de incompatibilitate decizia devine nulă?

Se poate da o soluţie  numai ca urmare a  rezolvarii unui conflict de legi în timp.

Trebuie să avem în vedere cele două texte legale aplicabile în speţă, respectiv art. 24 alin. 2 (vechea reglementare) şi art. 24 alin. 2 (actuala reglementare)  din Legea nr. 51/1995.

În veghea reglementare se menţiona că decizia de primire în profesie va fi anulată de consiliul baroului, dacă cel primit în profesie, nu renunţă în termen de 2 luni, la situaţia care constituie caz de incompatibilitate. În actuala reglementare, în cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efecte numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de 2 luni de la emiterea deciziei. Pentru aceste considerente opinăm:

- Ne menţinem punctul de vedere cu privire la caracterul de act administrativ în cazul deciziei de admitere în profesie.

- Întrucât decizia de admitere în profesie a fost comunicată beneficiarului, aceasta a intrat în circuitul civil şi a produs şi efecte juridice (a creat pentru beneficiar vocaţia de a fi înscris pe tablou în vederea exercitării profesiei de avocat). In această situaţie, nu se mai poate pune problema unei revocări a deciziei.

- Indiferent de formularea celor două texte legale menţionate, acestea au un punct comun: rezolvarea stării de incompatibilitatea trebuie realizată în termen de maxim 2 luni.

- Întrucât la ora actuală, se fac cereri de înscriere pe tablou cu invocarea acestor decizii emise anterior, cu menţiunile respective privind aplicarea dispozitiilor legale privind incompatibilitatea, opinăm că soluţionarea acestor cereri trebuie să se realizeze în conformitate cu legea în vigoare la data formulării cererii (tempus regit actum). Deci raportarea trebuie să se facă la art. 24 alin. 2 din reglementarea actuală.

- Aşadar, nu se va aplica vechiul art. 24 alin. 2 care „ar fi permis” ca în cazul în care nu se renunţă la starea de incompatibilitate, în termenul de 2 luni, decizia ar deveni nulă. Desigur, UAR ar fi putut introduce o acţiune în anularea acestor decizii, în contencios administrativ, după expirarea termenului de 2 luni, dar în termenul special prescris de către legea contenciosului administrativ de la data introducerii acţiunii în anulare (înţelegem, că la acest moment, o acţiune în anulare, în contencios administrativ, ar fi tardivă). In sistemul nostru de drept, nu există nulităţi de drept (ope legis), ci este necesară o hotărâre judecătorească definitivă care să constate această nulitate. În concluzie, nu se poate considera că aceste decizii sunt nule şi, este greu de conceput şi o acţiune în anulare, datorită pierderii termenului prescris de lege.

- Dacă avem în vedere, că aceste cereri de înscriere pe tablou în vederea exercitării profesiei de avocat, se fac în contextul actual, pentru aceste cereri este aplicabil actualul art. 24 alin. 2 din Legea nr. 51/1995.

- Acest text legal are în vedere, printre altele, efectele deciziei de primire în profesie. Unul dintre aceste efecte vizează înscrierea pe tablou în vederea exercitării profesiei. Textul actual nu mai face trimitere la „anulare” şi  prevede că decizia va produce efecte numai de la încetarea stării de incompatibilitate (deci efectele sunt suspendate până la încetarea incompatibilităţii – similar ca în cazul unei condiţii suspensive).

- Rezolvarea  cererii s-ar putea realiza în felul următor: în ipoteza în care persoana beneficiară a unei decizii de admitere în profesie (care nu este nulă aşa cum am opinat) va face cerere de înscriere pe tablou în vederea exercitării profesiei de avocat, această cerere trebuie admisă şi emisă, în consecinţă, de către consiliul baroului, o decizie de înscriere pe tablou. Dacă respectivele persoane se află în stare de incompatibilitate, la data emiterii acestei decizii de înscriere pe tablou, au un termen de 2 luni pentru a rezolva starea de incompatibilitate. Pe perioada aceasta de 2 luni, decizia de înscriere pe tablou nu-şi va produce efectele (acestea sunt suspendate). Dacă după expirarea termenului de 2 luni, starea de incompatibilitate nu este rezolvată, consiliul baroului se poate se poate sesiza, din oficiu sau la cerere, şi va  hotărî trecerea acestor persoane pe tabloul avocaţilor incompatibili. (cu aplicarea art. 53 alin. 2 lit. f din Legea 51/1995).

- Daca legislaţia  secundara  a prevăzut un termen în care persoana care a primit decizia UAR de intrarea în profesie trebuia sa rezolve starea de incompatibilitate pentru a exercita drepturile conferite de aceasta decizie  în vederea exercitării efective a profesiei, iar aceasta obligaţie nu a fost îndeplinita (art. 27 lit. g din Statutul profesiei de avocat) s-ar putea invoca aspecte de  ineficienta a actului administrativ emis sub condiţie, care a devenit caduc pentru neîndeplinirea in termen a condiţiei impuse de către destinatarul – beneficiar al actului, in raport de legislaţia in vigoare la data primirii deciziei , ceea ce nu permite, in prezent, valorificarea actului administrativ pentru cel care  a „rămas în aşteptare” un timp îndelungat.

- În acest sens, propunem şi o altă  interpretarea a dispoziţiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 (în forma actualizată), interpretare care ar putea să rezulte dintr-o abordare textuală a legii. Astfel, art. 24 alin. 2 se referă la ipoteza în care există incompatibilitate. Situaţia de fapt ar putea fi următoarea : solicitantul a fost primit în profesie, sens în care i s-a comunicat decizia de primire. Textul art. 24 alin. 2 consacră faptul că decizia de primire în profesie (atenţie, nu decizia de înscriere pe tablou) nu va produce efecte pe perioada stării de incompatibilitate (deci nu va da dreptul petentului să solicite înscrierea pe tabloul avocaţilor în vederea exercitării profesiei). Tot art. 24 alin. 2 obligă pe petent să îşi rezolve starea de incompatibilitate, în termen de 2 luni, de la emiterea deciziei (putem avea în vedere că textul se referă la decizia de admitere în profesie şi nu cea de înscriere pe tablou – aşa cum rezultă din angrenajul textului legal). Opinez că termenul de 2 luni instituit de art. 24 alin. 2 ar putea fi considerat un termen de decădere. Cu alte cuvinte, ipoteza ar fi următoarea : petentul a fost admis în profesie, s-a emis decizia de intrare în avocatură şi s-a comunicat această decizie, dar la data comunicării deciziei solicitantul era în stare de incompatibilitate. Beneficiarul acestei decizii avea un termen de 2 luni, de la data emiterii deciziei de intrare în profesie, pentru a-şi rezolva starea de incompatibilitate, în vederea „activării efectelor” deciziei de primire. Dacă în acest termen de 2 luni, starea de incompatibilitate nu este înlăturată, se poate considera, că beneficiarul ar decăzut din dreptul de mai solicita înscrierea pe tabloul avocaţilor în vederea exercitării  profesiei. Sancţiunea decăderii cred că poate fi acceptată în această ipoteză dacă avem în vedere următoarele:
- termenul de 2 luni este un termen fixat de lege (termen legal)
- petentul a dat dovadă de neglijenţă sau rea-credinţă neexercitându-şi dreptul în termenul fixat de lege
- fără această sancţiune nu s-ar putea realiza o finalitate a dispoziţiilor legale în materie, în sensul valorificării cât mai rapide a deciziei de primire în profesie prin eliminarea stării de incompatibilitate şi înscrierea pe tabloul avocaţilor
- din instituirea acestei sancţiuni a decăderii rezultă şi intenţia reală a legiuitorului de a înlătura, într-un termen fixat de lege, situaţiile juridice incerte

Această interpretare cu privire la existenţa decăderii ar putea fi criticată mai ales sub aspectul aplicării legii în timp. Se poate invoca faptul că deciziile de admitere emise sub legea veche (atunci când art. 21 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 neactualizată prevedea posibilitatea anulării deciziei dacă nu se respecta termenul de 2 luni) nu ar intra sub incidenţa art. 24 alin. 2 din legea actualizată, pe principiul neretroactivităţii legii noi. Însă, o asemenea abordare ar trebui analizată cu atenţie, deoarece nu ne aflăm în cazul unei retroactivităţi a legii noi, ci suntem în ipoteza aplicării imediate a legii noi, lege care instituie o sancţiune diferită faţă de legea veche (decăderea în loc de posibilitatea anulării).”…

2. Extras din OPINIA LEGALĂ a Departamentului de Studii, Doctrină şi Programe a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – I.N.P.P.A. privind valorificarea drepturilor conferite de deciziile de primire în profesie neurmate de încetarea stării de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege

„Suntem de părere că vechea redactare a art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 instituia doar aparent un caz de nulitate relativă, în realitate fiind în prezenţa unei veritabile condiţii rezolutorii. În această interpretare, dacă cel primit în profesie nu renunţa în termen de două luni la situaţia care constituia caz de incompatibilitate, decizia se desfiinţa cu efect retroactiv, fiind formal „anulată” de consiliul baroului. Prin prisma raportului de forţe dintre organele de conducere ale profesiei, soluţia la care ne-am oprit este şi logică, având în vedere că decizia de primire în profesie era la vremea respectivă de competenţa Consiliului Uniunii, fiind astfel nefiresc să poată fi în mod real anulată printr-un act al consiliului baroului, în condiţiile în care, potrivit art. 63 lit. i) din Legea nr. 51/1995 în redactarea atunci în vigoare (art. 63 lit. p în prezent), Consiliul Uniunii anulează hotărârile barourilor şi nu invers. Actuala redactare a art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 consolidează punctul nostru de vedere, instituind în mod neechivoc o condiţie, de această dată suspensivă, prin raportare la efectele deciziei de primire în profesie, care se vor produce numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată însă tot înlăuntrul unui termen de două luni ce curge, potrivit actualei reglementări, de la emiterea deciziei.

Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate (a se vedea analiza art. 24 din Legea nr. 51/1995, în T. Savu, Şt. Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2004, pp. 94-95), în ambele redactări se regăseşte termenul de două luni: în textul anterior termenul era stabilit pentru ca în interiorul său cel aflat într-un caz de incompatibilitate să renunţe la situaţia ce atrage starea de incompatibilitate şi curgea din momentul ivirii/constatării situaţiei respective; în actuala reglementare termenul este fixat din aceeaşi raţiune – rezolvarea stării de incompatibilitate – însă curge de la emiterea deciziei de primire în profesie. Consecinţa cea mai importantă – valabilă atât pentru actuala redactare, cât şi pentru cea anterioară – este aceea că, dacă în termenul de două luni nu se rezolvă starea de incompatibilitate, după expirarea sa nu se mai poate emite decizia de înscriere pe tabloul baroului şi, prin urmare, persoana în cauză nu va avea dreptul să exercite profesia de avocat.

În actuala reglementare, termenul curge de la “emiterea deciziei” deoarece prin modificarea intervenită prin art. I pct. 23 din Legea nr. 255/2004, a art. 21 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în forma iniţială, legiuitorul a intenţionat ca în termen de cel mult două luni de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2004, respectiv până la 26 august 2004, să fie clarificate situaţiile decurgând din drepturile conferite de decizii de primire în profesie emise de Consiliul UAR, pentru că prin Legea nr. 255/2004 primirea în profesia de avocat a fost trecută în competenţa Consiliilor Barourilor, iar situaţia intertemporală a deciziilor emise anterior modificării legislaţiei se impunea a fi rezolvată într-un termen maxim scurs de la data emiterii deciziilor, indiferent de comunicarea lor, deoarece cererea de primite în profesie cuprindea expres menţiunea că petiţionarul acceptă lipsirea de efecte juridice a deciziei de primire în profesie, neurmată de încetarea stării de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege.”

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu