Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

 
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • green color
  • blue color

RIL admis. Solutionarea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale, precum si a cererii de prelungire a masurii arestarii preventive de catre acelasi judecator. Inexistenta incompatibilitatii

E-mail Print

In Monitorul Oficial, partea I, nr. 311 din 12 mai 2009 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 22/2008 privind organizarea judiciara, republicata, s-au intrunit pentru a examina recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la aplicarea art. 48 alin. 1 lit. a) teza a II-a din Codul de procedura penala, in legatura cu compatibilitatea judecatorului care a solutionat propunerea de arestare preventiva in cursul urmaririi penale de a participa ulterior, in aceeasi cauza, la solutionarea cererii de prelungire a masurii arestarii preventive.

Intrebarea la care trebuia sa ofere un raspuns Inalta Curte este aceea daca judecatorul care a solutionat propunerea de arestare preventiva in cursul urmaririi penale este sau nu incompatibil de a participa ulterior, in aceeasi cauza, la solutionarea cererii de prelungire a masurii arestarii preventive.

Solutiile instantelor au fost diametral opuse, Inalte Curte raliindu-se acelora care au statuat in sensul inexistentei incompatibilitatii.

In construirea rationamentului juridic, Inalta Curte a subliniat cele 4 functii judiciare care, potrivit tuturor codurilor de procedura penala din statele Uniunii Europene, se exercita in procesul penal:
- functia de urmarire penala, realizata de catre politia judiciara si procuror in prima faza nepublica a procesului penal, in cadrul careia se strang probele cu privire la existenta infractiunii, identificarea autorului faptei si pentru a se stabili daca sunt sau nu temeiuri de trimitere in judecata;
- functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale in cursul urmaririi penale, care revine si se exercita de catre un judecator, denumit, in unele sisteme de drept procesual, de drepturi si libertati;
- functia de verificare a trimiterii in judecata si a netrimiterii in judecata, realizata de un alt judecator, denumit, in unele state ale Uniunii Europene, judecator de camera preliminara, iar in altele, judecator de instructie;
- functia de judecata, pe care o realizeaza in faza de judecata instantele judecatoresti.

Inalta Curte a observat ca atat solutionarea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale, cat si solutionarea cererii de prelungire a masurii arestarii preventive sunt realizate in exercitarea aceleiasi functii de dispozitie asupra dreptului constitutional la libertate in aceeasi faza de urmarire penala, ceea ce exclude incompatibilitatea.

Dispozitivul deciziei:
"Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 48 alin. 1 lit. a) teza a II-a din Codul de procedura penala, stabilesc:
Judecatorul care a solutionat in cursul urmaririi penale propunerea de arestare preventiva nu devine incompatibil sa solutioneze ulterior, in aceeasi cauza, cereri care au ca obiect prelungirea arestarii preventive. (…)”

Pentru Juridice.ro, SNSA (SAVESCU NITOIU & ASOCIATII)

sursa: www.juridice.ro


Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

 

Chestionar

Cum ati ajuns pe acest site?
 

Advertising