Se pregăteşte o lege a adopţiilor mai „relaxată”, cu birocraţie redusă şi mai multe facilităţi pentru părinţii copiilor nimănui.
Copiii abandonaţi, cu părinţi necunoscuţi, ar putea intra în procedura de adopţie internă în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere. Iar în cazul micuţilor pe care nu şi-i doresc nici părinţii naturali, nici familia extinsă, se stabileşte termenul maxim de un an de la includerea acestora în sistemul de protecţie specială, pentru deschiderea procedurii de adopţie.
Mai mult, se dublează perioada în care se poate găsi familia potrivită pentru copiii nimănui, de la unul la doi ani, arată un proiect de lege elaborat de Oficiul Român pentru Adopţii (ORA). În plus, autorităţile ar putea prelungi atestatul persoanelor care vor să adopte fără a mai depune cerere, de drept, dacă „a fost introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti cererea de încredinţare în vederea adopţiei, precum şi în situaţia în care persoana/familia atestată are în încre dinţare unul sau mai mulţi copii”. Asta în condiţiile în care obţinerea tuturor actelor şi termenele de judecată se întinde pe mai mult de un an, cât e valabil atestatul.
Actul normativ vizează scurtareaprocesului de adopţie, având în vedere că numărul adopţiilor interne nu a crescut foarte mult în ultimii ani, fiind, în medie, de 1.000 pe an. În plus, numărul copiilor adoptabili e jumătate din cel al părinţilor cu atestat. „Prin prelungirea atestatului în timpul procesului vrem să le uşurăm situaţia părinţilor. Să susţinem şi să încurajăm adopţia internă, acesta e principalul scop al modificării legii”, a spus Bogdan Panait, secretar de stat la ORA.
Proiectul, care ar putea intra în vigoare, cel mai probabil, anul viitor, conţine şi noi prevederi, majoritatea în acord cu noul Cod Civil asumat de guvern. Astfel, cei care au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune împotriva persoanei sau împotriva familiei, săvârşită cu in tenţie, n-are dreptul să adopte. Iar dacă părintele natural al copilului n-a împlinit 14 ani, adopţia nu poate avea loc. La fel, nici dacă nu se obţine consimţământul minorului care a împlinit 12 ani.
Mai mult, „copilul recunoscut din afara căsătoriei poate fi adoptat de către soţia celui care face recunoaşterea numai dacă paternitatea e confirmată prin rezultatul testului ADN”.
Alocaţii pentru noii părinţi
De asemenea, autorităţile iau în calcul şi sprijinirea viitoarei familii după adopţie, cu bani şi mai mult timp liber de la serviciu, din 2011. Astfel, în cazul copilului care a împlinit 2 ani până la încredinţarea în vederea adopţiei, unul dintre membrii familiei adoptive va beneficia de un concediu de acomodare de trei luni, remunerat lunar cu o in demnizaţie de 800 de lei.
Cei care nu-şi pot lua acest concediu, vor avea dreptul la reducerea cu o pătrime a programului normal de muncă. În plus, părinţii ar trebui să primească, de la muncă, o dispensă de 16 ore pe an, pentru evaluările medicale ale copilului. Totodată, pă rinţii care nu se vor supune monitori ză rii post a dop ţie vor fi amendaţi, fapt ce nu era prevăzut până acum. ONG-urile sunt de părere că proiectul e bine-venit.
„Este nevoie de aşa ceva, pentru că e inacceptabil ca numărul de adopţii interne să fie acelaşi din 1998 încoace. Susţinem îndreptarea copilului către o formă permanentă de protecţie: să ajungă într-o familie, nu să stea la asistenţi maternali”, spune preşedintele Federaţiei ONG-urilor din Protecţia Copilului, Bogdan Simion. „Nu e posibil să avem 44.000 de copii la asistenţi maternali şi doar 800 adoptabili”, a conchis Simion.
ADOPŢII INTERNAŢIONALE
Micuţii pot fi adoptaţi şi de verii primari
Oficiul pentru Adopţii propune lărgirea categoriilor de persoane din străinătate care pot lua în adop ţie copii români. Astfel, potrivit autorităţilor, adopţia internaţională poate fi făcută de cetăţeni români cu reşedinţa obişnuită sau domiciliul peste hotare doar dacă adopţia naţională a copilului n-a putut fi realizată.
De asemenea, respectând aceeaşi condiţie, şi rudele până la gradul IV (stră-străbunici, stră-stră nepoţi, copii ai nepoţilor de frate/soră, veri primari) ale copilului, care au domiciliul/reşedinţa în străinătate, îl pot adopta pe micuţ. Însă între cele două ca tegorii, în situaţia în care ambele pot satisface, în aceeaşi măsură, nevoile aceluiaşi copil, proiectul stabileşte că prioritate au rudele de gradul IV. Acum, adopţia internaţională e permisă doar rudelor din străinătate ale copilului până la gradul III. Asta, după ce legea a fost modificată anul acesta. Iniţial, doar bunicii de peste hotare aveau acest drept.
Autor: Oana Crăciun
sursa: www.evz.ro
Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu
